cum acționează escrocii și de ce tot mai mulți români cad în plasa lor

cum acționează escrocii și de ce tot mai mulți români cad în plasa lor

Polițiștii din Bacău atrag atenția asupra unui tip de înșelăciune tot mai des întâlnit, legat de tranzacționarea de criptomonede, prin care oamenii ajung să depună sume mari de bani și să își piardă economiile strânse în ani de zile.

Articol bazat pe un comunicat IPJ Bacău, publicat la 21 februarie 2026.


Cum sunt racolate victimele pentru „investiții” în criptomonede

Potrivit IPJ Bacău, persoanele vizate sunt contactate prin mai multe canale:

  • mesaje e-mail de tip spam
  • ferestre pop-up pe internet
  • mesaje pe rețelele de socializare
  • apeluri telefonice de la așa-ziși reprezentanți ai unor firme, bănci sau instituții ale statului

În aceste interacțiuni li se transmit, în principal, două tipuri de mesaje:

  • promisiunea unor câștiguri mari prin tranzacționarea de criptomonede
  • anunțul că ar exista o „anchetă”, un „cont compromis” sau o „datorie urgentă” ce trebuie rezolvată imediat

Scopul este ca victima să fie convinsă să depună sume mari de bani la bancomate de criptomonede.


Cum funcționează schema de fraudă

1. Crearea panicii și a presiunii

Victima primește fie:

  • un telefon în care i se spune că este sunată „de la poliție” sau „de la bancă”,
  • un mesaj prin care este informată că are datorii,
  • o notificare că identitatea sau contul său ar fi fost compromis,
  • sau chiar o poveste de tip romantic ori o așa-zisă „investiție sigură”.

Escrocul pretinde că reprezintă o autoritate sau o instituție cunoscută, cum ar fi:

  • ANAF
  • Poliția Română
  • Europol
  • o instituție bancară

Mesajele pot suna, de exemplu, în felul următor:

  • „Contul dvs. este implicat într-o fraudă și trebuie securizat”
  • „Un nepot a fost arestat sau are probleme de sănătate”
  • „Transferăm temporar banii într-un cont sigur”
  • „Există un mandat de arestare pe numele dumneavoastră”

2. Izolarea victimei

Pentru a se asigura că nimeni nu îi demontează povestea, escrocul:

  • insistă ca victima să nu închidă telefonul („Nu închideți telefonul!”)
  • îi cere să nu vorbească cu nimeni („Nu spuneți nimănui!”)
  • susține că ar fi vorba de „o investigație confidențială”

Se pune accent pe urgență și pe presiune psihologică.

3. Trimiterea la un crypto ATM

Pasul următor este direcționarea către un bancomat de criptomonede. Victima este instruită:

  • să meargă la bancă și să retragă bani cash
  • să se deplaseze la un ATM de criptomonede
  • să scaneze un cod QR primit de la infractor
  • să introducă numerar – uneori sumele ajung la zeci sau sute de mii de lei

În momentul depunerii:

  • banii sunt imediat convertiți în criptomonede
  • fondurile ajung în portofelul digital al infractorilor

4. Dispariția urmelor

După ce tranzacția este confirmată:

  • apelul se încheie
  • numărul de telefon nu mai poate fi contactat
  • criptomonedele sunt mutate rapid prin mai multe portofele virtuale, pentru „spălarea” fondurilor

De ce sunt astfel de fraude greu de recuperat

Polițiștii subliniază că:

  • escrocii sunt instruiți să vorbească calm, cu autoritate și foarte convingător
  • victimele sunt, de regulă, persoane care nu au cunoștințe despre criptomonede

În plus, sistemele bazate pe criptomonede:

  • permit transferuri foarte rapide și ireversibile
  • nu impun ca infractorul să aibă un cont bancar clasic
  • sunt greu de urmărit la nivel internațional

Odată trimise, sumele sunt aproape imposibil de recuperat.


Semne clare că este vorba de o fraudă

IPJ Bacău indică mai multe elemente care ar trebui să ridice imediat suspiciuni:

  • ți se cere să păstrezi secretul
  • ești presat să depui numerar într-un ATM de criptomonede
  • ți se spune că „doar așa se poate rezolva” situația
  • simți o presiune foarte mare și ești amenințat sau speriat

Poliția subliniază clar:
Nicio instituție oficială nu solicită plăți în criptomonede.


Recomandările polițiștilor pentru băcăuani

Pentru a nu deveni victimă a acestor escrocherii, sunt recomandate câteva măsuri simple:

  • Închideți apelul și sunați direct la instituția în numele căreia a fost făcut apelul, folosind doar numărul oficial afișat pe site-ul acesteia sau pe documente oficiale.
  • Vorbiți cu un membru al familiei înainte să faceți vreo plată ieșită din comun.
  • Nu scanați coduri QR primite de la persoane necunoscute.
  • Anunțați imediat cea mai apropiată unitate de poliție dacă suspectați o tentativă de fraudă.

Discuții în familie și rolul prevenției în Bacău

Polițiștii încurajează băcăuanii să abordeze deschis acest subiect în familie, în special cu:

  • persoane în vârstă
  • rude sau cunoscuți care nu sunt familiarizați cu mediul online și cu criptomonedele

Mesajul autorităților este ferm:

  • nicio autoritate nu cere plăți în criptomonede
  • informarea și prevenția reprezintă cele mai eficiente mijloace de protecție împotriva acestor infracțiuni

Ce trebuie să faceți dacă ați fost deja înșelat

Dacă ați căzut victimă unei astfel de infracțiuni:

  • adresați-vă cât mai repede celei mai apropiate unități de poliție
  • sau folosiți portalul de petiții al Poliției Române, unde puteți selecta unitatea teritorială corespunzătoare domiciliului dumneavoastră

Aceste demersuri pot ajuta ancheta și pot preveni apariția altor victime în Bacău și în restul țării.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Iulian Rusu

Iulian Rusu are 31 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Bacău. Cu rădăcini puternice în cartierul Narcisa și o experiență solidă în presa locală, Iulian este cunoscut pentru energia lui calmă, investigațiile corecte și relația apropiată cu oamenii din comunitate.Absolvent de Jurnalism la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Iulian este mereu pe teren, căutând subiecte care merită spuse — fie că e vorba de un eveniment important din oraș, o poveste din cartier sau o decizie locală care afectează viețile băcăuanilor.