Un contrast termic accentuat la nivel european

Pe parcursul dimineții de 1 mai, România a fost influențată de un val de aer polar, ce a dus la o scădere semnificativă a temperaturilor. Această situație a creat un contrast izbitor cu alte zone din Europa, în special cele din Scandinavia, unde se înregistrau valori neobișnuit de ridicate, între 24 și 25 de grade Celsius. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a confirmat că, în această zi, România a avut printre cele mai scăzute temperaturi de pe continent.

Recorduri de temperatură și zone afectate

Frigul extrem a afectat întreaga țară, însă cele mai severe temperaturi minime au fost constatate în sud, în special în regiunile Munteniei și Olteniei, unde au fost depășite numeroase recorduri. Astfel, în dimineața zilei de 1 mai, au fost raportate 54 de noi recorduri minime, confirmând că a fost cea mai rece dimineață de 1 mai din ultimele 35 de ani.

La Miercurea-Ciuc, a fost înregistrat un nou record lunar național, cu temperatura coborând la -8,1 grade Celsius, depășind astfel vechiul record de -7,7 grade Celsius, stabilit în mai 2007. Alte regiuni din țară au raportat, de asemenea, valori negative semnificative. De exemplu, în județul Bistrița-Năsăud, Cantonul Grădinița din zona Lunca Ilvei a înregistrat -6,2 grade Celsius, iar localități ca Măgura Ilvei (-3,1°C), Rodna (-2,4°C) și Romuli (-2,6°C) au fost, de asemenea, sub zero. Chiar și în zonele joase, cum ar fi Beclean, temperatura a fost de -0,1°C, iar în municipiul Bistrița a fost de 0,6°C.

În Carpații Meridionali și Orientali, la altitudini de peste 1.400 de metri, s-au raportat precipitații mixte, incluzând lapoviță și ninsoare, cu o temperatură de -12 grade Celsius la Vârful Omu și -8 grade Celsius la Bâlea Lac. În orașe precum Brașov și Sibiu, minimele au fost de -2 grade Celsius, respectiv -1 grad Celsius.

Cauzele fenomenului și perspectiva vremii

Acest episod de vreme excepțional de rece este datorat pătrunderii unei mase de aer arctic, care a avut loc pe flancul anterior al unei zone de înaltă presiune. Pe 30 aprilie 2026, a fost precedat de 51 de recorduri termice pentru valorile maxime, cele mai multe fiind raportate în Muntenia și Oltenia.

Prognoza meteo arată că, de la începutul săptămânii următoare, condițiile termice vor începe să se îmbunătățească treptat. O zonă depresionară deasupra Scandinaviei va aduce aer mai cald spre România. Cu toate acestea, meteorologii prevăd că luna mai va continua să fie capricioasă, cu alternanțe între perioade mai calde și unele mai răcoroase, menținând riscul de îngheț dimineața, cel puțin până duminică. Se estimează că temperaturile în anumite regiuni vor ajunge la 23-26 grade Celsius, iar apoi se vor înregistra din nou scăderi.

Impactul asupra agriculturii

Acest val de frig va avea efecte semnificative asupra agriculturii. Bruma și înghețul la sol au provocat pagube considerabile culturilor de pomi și plantațiilor viticole din diverse zone ale țării. Fermierii s-au văzut nevoiți să recurgă la metode tradiționale pentru a proteja culturile, folosind focul controlat, producerea de fum sau abur în livezi și vii pentru a minimiza impactul.

Pe lângă daunele directe cauzate de îngheț, condițiile meteorologice din ultimele luni au creat întârzieri majore în desfășurarea lucrărilor agricole. De exemplu, în județul Prahova, precipitațiile abundente și temperaturile scăzute au întârziat semănatul la culturile de primăvară. Dintr-o estimare de aproximativ 25.000 de hectare pentru porumb, doar în jur de 7.000 au fost însămânțate până în prezent. O situație similară se regăsește și în cazul floarei-soarelui, unde, din cele 17.000 de hectare estimate, doar aproximativ 6.000 au fost cultivate, multe dintre ele fiind afectate de umiditatea excesivă. Experții atrag atenția că aceste întârzieri ar putea avea un impact serios asupra producțiilor agricole din acest an.

De reținut

Pentru locuitorii din Bacău și din regiunea Moldovei, începerea lunii mai cu vreme atât de rece, chiar și cu riscul de îngheț și brumă, nu reprezintă o surpriză totală, dar intensitatea fenomenului din acest an a fost remarcabilă. Fermierii din zona se confruntă adesea cu variațiile imprevizibile ale vremii în primăvara târzie, ceea ce le afectează rezistența culturilor. Este o frustrare frecventă că, după o perioadă de încălzire care favorizează vegetația, apar brusc episoade de frig extrem. Un sfat util pentru zilele următoare este să se monitorizeze îndeaproape prognozele locale, deoarece, deși temperaturile sunt în creștere, acestea pot rămâne scăzute pe timpul nopții, menținând riscul de îngheț pentru grădini și culturile sensibile.