Edilul Viziteu admite că municipiul Bacău a ratat finanțări europene de peste 11 milioane de lei

Edilul Viziteu admite că municipiul Bacău a ratat finanțări europene de peste 11 milioane de lei

Municipiul Bacău a înregistrat, până în prezent, pierderi de peste 11,6 milioane de lei din fonduri europene, sume reprezentând corecții financiare și cheltuieli declarate neeligibile, care trebuie acoperite acum din bugetul local. Situația este confirmată chiar într-un document oficial semnat de primarul Lucian Stanciu-Viziteu, transmis ca răspuns la o solicitare scrisă.


Document oficial: cât a pierdut Bacăul din banii europeni

Răspunsul semnat de primar se referă la toate cele 24 de proiecte derulate cu finanțare europeană. Pentru fiecare sunt prezentate:

  • valoarea totală a proiectului,
  • sumele decontate până acum din fonduri europene,
  • corecțiile financiare (penalități),
  • cheltuielile considerate neeligibile, care nu au mai fost rambursate.

Deși în declarațiile publice primarul a susținut în mod repetat că fondurile europene au fost integral atrase și decontate, documentul arată că peste 11,6 milioane de lei nu mai vin de la Bruxelles și trebuie acoperiți de contribuabilii din Bacău.


Cheltuieli neeligibile de aproape 6 milioane de lei

Coridorul Centru–Gară–Cartier CFR

Cea mai mare pierdere se regăsește la proiectul de mobilitate pe traseul Centru–Gară–Cartier CFR. Aici:

  • 4,55 milioane lei din contribuția europeană au fost trecuți la cheltuieli neeligibile,
  • motivul: depășirea termenului contractual de execuție, constatată după finalizarea proiectului,
  • raportat la valoarea totală a investiției, de aproximativ 24,7 milioane lei, aproape 18% din proiect a devenit neeligibil.

Coridorul Centru–Insulă de agrement (Bulevardul Alexandru cel Bun)

Un alt exemplu este coridorul de pe Bulevardul Alexandru cel Bun, proiect denumit generic Centru–Insulă de agrement:

  • 1,36 milioane lei au fost considerați neeligibili,
  • este vorba despre cheltuieli respinse la rambursare sau plătite după termenul-limită de 31 decembrie 2023,
  • la o valoare totală de circa 5,6 milioane lei, aproape un sfert din sumă nu a mai fost acoperit din fonduri europene.

Doar aceste două proiecte cumulează aproape 6 milioane de lei încadrate la neeligibile.


Corecții financiare de peste 5,7 milioane de lei

Pe lângă cheltuielile neeligibile, documentul indică și corecții financiare semnificative, aplicate după verificarea proiectelor.

Pista de biciclete Sud (Centru–Aeroport)

Proiectul pentru pista de biciclete Sud, pe traseul Centru–Aeroport, este finalizat, dar:

  • a generat corecții de aproape 2,9 milioane lei,
  • suma reprezintă peste 15% din valoarea totală a investiției, bani europeni respinși la decontare.

Traseul semicircular Mioriței–Gară

La traseul semicircular Mioriței–Gară:

  • corecțiile ajung la circa 1,5 milioane lei,
  • reprezentând aproape 20% din valoarea totală a proiectului.

Hubul de tineret de la „Cinema Orizont”

Nereguli au fost constatate și la proiectul de amenajare a Hubului de tineret de la „Cinema Orizont”:

  • corecțiile însumează aproximativ 1,33 milioane lei.

Împreună cu alte ajustări mai mici, aceste corecții depășesc 5,7 milioane lei. Toate aceste sume au fost tăiate din finanțarea nerambursabilă, în urma aplicării regulilor europene și constatării unor nereguli în derularea proiectelor.


Unde s-au absorbit aproape toți banii europeni

Nu toate proiectele au avut probleme majore de absorbție. Documentul arată și situații în care finanțarea europeană a fost decontată aproape integral:

  • Coridorul Centru–Șerbănești: 9,2 milioane lei decontați dintr-o valoare totală de 9,25 milioane lei;
  • Colegiul „Antipa”: 4,5 milioane lei decontați dintr-un total de 5,8 milioane lei.

Chiar și așa, în mai multe proiecte finalizate diferența dintre valoarea totală și sumele decontate din fonduri europene rămâne considerabilă, fie din cauza corecțiilor, fie a cheltuielilor declarate neeligibile.


Diferențe mari între valoarea proiectelor și banii rambursați de UE

Dincolo de corecții și neeligibile, documentul evidențiază discrepanțe importante între valoarea totală a proiectelor și sumele efectiv decontate din fonduri europene.

În timp, creșterea valorii contractelor, actualizarea prețurilor și majorarea contribuției proprii a municipiului au făcut ca:

  • ponderea finanțării europene să scadă,
  • iar partea suportată din bugetul local să crească vizibil.

Exemplu: din nou coridorul Centru–Gară–Cartier CFR

La acest proiect:

  • valoarea totală este de aproape 24,7 milioane lei,
  • din care doar aproximativ 6,9 milioane lei au fost decontați din fonduri europene.

Diferența – care include și cofinanțarea obligatorie – arată o presiune mult mai mare asupra bugetului local decât se estima inițial.

În practică, mai multe proiecte concepute ca investiții finanțate în principal din bani europeni sunt susținute acum, într-o proporție considerabilă, din banii băcăuanilor. În acest context, administrația condusă de primarul Viziteu a ajuns să contracteze credite de ordinul zecilor de milioane de euro, pentru a asigura continuarea lucrărilor și finalizarea proiectelor cu fonduri europene.


Proiecte etapizate: bani din noul POR folosiți pentru lucrări vechi

O altă problemă ține de așa-numitele proiecte etapizate – adică acele investiții începute în vechiul Program Operațional Regional (POR) 2014–2020, dar nefinalizate la timp și mutate în programul 2021–2027.

În aceste cazuri:

  • sumele nedecontate în vechiul exercițiu financiar trebuie acum decontate din noul program,
  • tehnic, fondurile nu sunt pierdute definitiv,
  • însă se produce o pierdere „virtuală”: banii din noul POR, care ar fi putut susține proiecte complet noi, ajung să acopere întârzierile și lucrările rămase neterminate.

Sistemul de Management al Traficului (SMT)

Un exemplu este Sistemul de Management al Traficului (SMT):

  • proiectul este la un stadiu de execuție de 95%,
  • valoarea decontată din fonduri europene este de 82 milioane lei,
  • față de o valoare totală a proiectului mult mai mare, de 127 milioane lei.

Acesta este proiectul în cadrul căruia, în aceste zile, au fost puse în funcțiune noi semafoare în Bacău, fără o sincronizare corespunzătoare și fără un management integrat al traficului la nivel de oraș, așa cum era prevăzut în documentația proiectului. Lipsa coordonării duce la blocaje și cozi în trafic.


Cum afectează Bacăul folosirea fondurilor din noul exercițiu

În situațiile de tipul SMT, finalizarea întârziată a proiectelor începute în vechiul POR consumă o parte importantă din resursele financiare disponibile în noul exercițiu 2021–2027.

Consecințele pentru municipiul Bacău sunt:

  • bugetul local suportă corecții și cheltuieli neeligibile,
  • orașul pierde posibilitatea de a lansa investiții noi, pentru că fondurile actuale sunt folosite pentru „a acoperi” proiecte vechi, începute cu mai mulți ani în urmă.

La finalul articolului original, Primăria a pus la dispoziție documentul privind situația proiectelor europene, în care sunt detaliate sumele totale, cheltuielile decontate, corecțiile și cheltuielile declarate neeligibile pentru fiecare dintre cele 24 de proiecte derulate în Bacău.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Iulian Rusu

Iulian Rusu are 31 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Bacău. Cu rădăcini puternice în cartierul Narcisa și o experiență solidă în presa locală, Iulian este cunoscut pentru energia lui calmă, investigațiile corecte și relația apropiată cu oamenii din comunitate.Absolvent de Jurnalism la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Iulian este mereu pe teren, căutând subiecte care merită spuse — fie că e vorba de un eveniment important din oraș, o poveste din cartier sau o decizie locală care afectează viețile băcăuanilor.