Ministerul Dezvoltării propune ca listele cu datornici la stat să nu mai cuprindă doar firmele, ci și persoanele fizice. Proiectul, aflat acum în dezbatere publică, ridică deja întrebări legate de respectarea vieții private și a regulilor GDPR.

Ce prevede noul proiect de lege

De la firme, la persoane fizice

În prezent, legislația permite publicarea listelor cu datornici doar pentru contribuabilii persoane juridice (firme). Proiectul de lege lansat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în 15 ianuarie 2026 extinde această posibilitate și la persoane fizice.

Dacă textul va fi adoptat, autoritățile fiscale – centrale și locale – vor putea publica pe site-urile lor:

• numele persoanei fizice
• domiciliul fiscal
• numărul rolului fiscal
• valoarea obligațiilor fiscale restante

Măsura este prezentată ca o modalitate de a crește transparența fiscală și de a pune presiune publică pe cei care nu își plătesc datoriile către stat.

Unde vor apărea listele

Proiectul modifică regulile privind publicarea listelor de debitori, astfel:

• organele fiscale centrale (de exemplu ANAF) vor publica listele pe site-urile proprii
• pentru creanțele administrate local (impozite pe clădiri, teren, auto etc.), listele vor fi aprobate prin dispoziția executivului local (primar/președinte de consiliu județean) și vor fi publicate și în Monitorul Oficial Local

Pentru Bacău, asta ar însemna că atât Fiscul, cât și Direcția de Taxe și Impozite Locale a municipiului și a comunelor din județ ar putea afișa public cine are restanțe la buget.

Discuții despre legalitate și protecția datelor

Extinderea „listei rușinii” la persoane fizice a stârnit deja îngrijorări în rândul specialiștilor în protecția datelor.

Aceștia atrag atenția că:

• numele, domiciliul fiscal și detaliile despre datorii sunt date cu caracter personal
• publicarea lor pe internet trebuie să aibă un temei legal clar
• măsura trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit și să nu afecteze nejustificat dreptul la viață privată

Din perspectiva GDPR, orice prelucrare și publicare de date personale trebuie justificată printr-un interes public sau legitim bine definit, care să nu încalce în mod excesiv drepturile persoanei vizate. În forma actuală, proiectul ar putea fi contestat tocmai din acest motiv.

Nu doar „lista rușinii”: apare și „lista buni-platnicilor”

Clasament pozitiv pentru contribuabili

Proiectul nu se rezumă la expunerea datornicilor. El introduce și o listă publică a contribuabililor care își achită la timp toate obligațiile fiscale.

Vor putea fi trecuți pe această listă:

• persoane fizice
• persoane juridice

Condiția: să nu aibă restanțe și să fie la zi cu declarațiile și plățile către buget.

La nivel central, această listă a „buni-platnicilor” va fi gestionată printr-un ordin al președintelui ANAF. La nivel local, consiliile locale vor stabili, prin hotărâre, cum și unde se publică aceste informații, fiind prevăzută și afișarea lor în Monitorul Oficial Local, la o secțiune dedicată.

Și în acest caz, pentru persoane fizice ar urma să apară:

• numele
• domiciliul fiscal
• numărul rolului fiscal

Scopul declarat este de a stimula conformarea voluntară – practic, contribuabilii corecți ar urma să fie „evidențiați” public, nu doar cei cu datorii.

Ce înseamnă pentru contribuabilii din Bacău

Dacă proiectul devine lege în forma actuală, băcăuanii care:

• au datorii la bugetul de stat sau la bugetul local
• sau, dimpotrivă, sunt la zi cu toate plățile

ar putea vedea numele lor afișat pe liste publice, fie pe site-urile ANAF și ale primăriilor, fie în Monitorul Oficial Local.

Pentru Bacău, miza este dublă:

1. Creșterea transparenței – publicul ar putea vedea cine are restanțe importante la taxe și impozite, dar și cine este exemplar la plată.
2. Posibile litigii – dacă regulile GDPR nu sunt respectate riguros, autoritățile locale și centrale s-ar putea confrunta cu contestații și acțiuni în instanță din partea persoanelor vizate.

Ce urmează

Proiectul de lege este în prezent în faza de dezbatere publică. Urmează:

1. avize din partea ministerelor și instituțiilor implicate
2. eventuale modificări ale textului în urma observațiilor primite
3. trimiterea în Parlament, unde poate fi amendat și votat

Până la adoptare și publicarea în Monitorul Oficial al României, măsurile nu se aplică. Băcăuanii interesați de subiect – fie ca potențiali datornici, fie ca „buni-platnici” – pot urmări parcursul legislativ și pot trimite opinii în cadrul consultărilor publice anunțate de minister.