patrimoniul școlilor și clădiri publice importante nu apar în documente

Curtea de Conturi a descoperit, la ultimele verificări făcute la finalul anului trecut, că Primăria Bacău nu mai are un control real asupra patrimoniului public pe care l-a dat în administrare unităților de învățământ. Consecința: o evidență contabilă incoerentă și o imagine denaturată a averii municipiului.
Ce au constatat auditorii la școlile din Bacău
Deși clădirile, terenurile și dotările folosite de școli aparțin municipiului Bacău, iar Primăria este proprietar de drept, verificările Curții de Conturi au arătat că municipalitatea nu dispune de un sistem funcțional prin care să știe exact:
- ce imobile și suprafețe folosesc școlile
- cum sunt acestea înregistrate în contabilitatea unităților de învățământ
Lipsa acestui control duce la rapoarte financiare inconsecvente și la o reprezentare falsă a patrimoniului orașului.
Clădiri care nu există „pe hârtie”
În anumite situații, spațiile și terenurile publice utilizate de școli nu apar deloc în evidențele contabile ale acestor instituții. Curtea de Conturi semnalează cazuri în care bunurile primite în administrare nu au fost trecute în contabilitatea proprie.
Asta înseamnă că imobile folosite zilnic de elevi și profesori nu figurează, din punct de vedere contabil, în gestiunea celor care le administrează.
Clădiri înregistrate de două ori
În alte cazuri, problema este inversă: anumite imobile apar dublu în acte. Raportul indică explicit:
- Colegiul Național „Ferdinand I”
- Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare”
- Liceul Tehnologic „Petru Rareș”
- Școala Gimnazială „Alecu Russo”
La aceste unități, clădirile și terenurile primite în administrare au fost păstrate atât în contabilitate, cât și în contul extracontabil, rezervat bunurilor luate în chirie.
Curți transformate în parcări și baze sportive folosite în scopuri private
Absența unor verificări periodice serioase are și alte efecte vizibile pentru cei care trec zilnic pe lângă școlile din Bacău.
Curtea de Conturi notează că:
- în mai multe unități de învățământ, curțile interioare au devenit parcări pentru cadre didactice și părinți
- unele baze sportive sunt folosite pentru activități private care nu au legătură cu sportul
- diverse spații sunt puse la dispoziție „la mica înțelegere”, fără un cadru clar
Toate acestea se întâmplă pe terenuri și în clădiri care fac parte din patrimoniul public al municipiului.
Imobile importante, subevaluate cu peste 20 de milioane de lei
Reevaluări neînregistrate în contabilitate
Cea mai serioasă problemă de ordin financiar semnalată de Curtea de Conturi privește subevaluarea consistentă a patrimoniului școlar.
Pentru patru unități de învățământ din Bacău:
- Colegiul Pedagogic
- Școala „Alexandru cel Bun”
- Școala „Octavian Voicu”
- Școala „Nicu Ene”
nu au fost reflectate în contabilitate rezultatele reevaluărilor făcute în 2024 pentru clădirile și terenurile pe care acestea le folosesc.
Consecința directă: valoarea activelor municipiului Bacău a fost diminuată în acte cu peste 20 de milioane de lei.
De ce contează valoarea reală a patrimoniului
Această subevaluare lovește direct în modul în care este administrată averea orașului:
- Primăria raportează o avere mai mică decât cea reală
- Deciziile privind investițiile, reparațiile, modernizările și proiectele finanțate din fonduri europene se bazează pe date incomplete
- Valoarea imobilelor influențează stabilirea tarifelor de închiriere pentru spațiile excedentare
Dacă aceste clădiri nu sunt corect evaluate și evidențiate, ele pot fi trecute cu vederea în planurile de investiții sau lăsate în afara priorităților bugetare.
Inventariere făcută „de formă” și responsabilitate difuză
Raportul Curții de Conturi arată că inventarierea bunurilor publice este aplicată neunitar și, uneori, doar formal.
Fără o inventariere clară și riguroasă:
- nu se poate stabili cine este responsabil pentru degradarea unei clădiri
- nu se poate identifica cine răspunde pentru dispariția unor bunuri
- patrimoniul public rămâne expus abuzurilor și neglijenței
Curtea de Conturi: lipsă de control din partea Primăriei Bacău
Potrivit constatărilor auditorilor, toate aceste disfuncționalități au aceeași cauză principală: un control insuficient din partea Primăriei asupra modului în care școlile administrează patrimoniul municipal.
Deși:
- clădirile și terenurile aparțin municipiului
- în organigrama Primăriei există posturi care au în fișă gestionarea patrimoniului și relația cu unitățile de învățământ
datele trimise de școli sunt preluate, în practică, fără verificări reale. Situațiile financiare consolidate se construiesc astfel pe informații fie incomplete, fie incorecte.
Ce recomandă Curtea de Conturi Primăriei Bacău
Pentru a corecta problemele, Curtea de Conturi a formulat mai multe recomandări către Primăria Bacău:
- instituirea unui mecanism clar de monitorizare a patrimoniului public dat în administrare școlilor
- introducerea unor proceduri unitare de evidență, inventariere și reevaluare a bunurilor
- verificarea periodică, directă, a modului în care unitățile de învățământ gestionează clădirile și terenurile aflate în proprietatea municipiului
Raportul amintește, de asemenea, cadrul general: terenurile aferente școlilor aparțin autorităților administrației publice locale, care poartă responsabilitatea administrării lor. Folosirea și gestionarea curentă se realizează prin delegare către unitățile de învățământ, pe baza unor contracte de administrare sau de management semnate cu directorii școlilor.
Ce înseamnă pentru băcăuani
Pentru locuitorii municipiului Bacău, concluziile Curții de Conturi înseamnă, în esență, că o parte importantă din bunurile publice – clădiri de școli, terenuri, baze sportive – nu este urmărită și evaluată corect.
Acest lucru afectează:
- modul în care se planifică reparațiile și modernizările în școli
- șansele de atragere a fondurilor europene pentru infrastructura educațională
- transparența privind utilizarea spațiilor publice
Rămâne ca Primăria Bacău să pună în practică recomandările Curții de Conturi, astfel încât patrimoniul școlilor să fie administrat clar, unitar și în interesul comunității.






