Soarta a aproximativ 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău, a căror retrocedare este considerată ilegală, continuă să fie subiect de dispută în instanță. Deși Regia Națională a Pădurilor Romsilva a câștigat în februarie 2026 o decizie favorabilă, care stabilise ca aceste suprafețe să rămână în proprietatea publică a statului român, litigiul nu este încă rezolvat, conform raportărilor din presă. Valoarea totală estimată a acestor păduri se ridică la aproximativ 300 de milioane de euro.

Prin solicitarea depusă în vara anului trecut, Sturdza urmărește retrocedarea a aproape 12.000 de hectare de fond forestier, incluzând pădurile Comănești și Palanca. El invocă nereguli procedurale, existența unor hotărâri judecătorești contradictorii și un act de partaj din anul 1902.

Reclamantul cere instanței supreme să-i recunoască statutul de succesor și să oblige comisiile locale, inclusiv pe cea județeană Bacău, să-l pună efectiv în posesie. În cazul în care terenurile nu pot fi restituite fizic, Sturdza solicită măsuri compensatorii sub formă de puncte, prin intermediul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.

În argumentarea cererii, Sturdza subliniază o contradicție între o decizie a Curții Supreme din 2009, prin care a reușit să obțină castelul din Comănești, și o sentință din 2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, care i-a respins cererea de retrocedare a zecilor de mii de hectare de pădure din Moșia Ghika. Astfel, Paltin Sturdza consideră că este inconsecvent ca statutul său de succesor să fie validat într-un dosar și contestat în altul.

Un element esențial al cazului îl reprezintă caracterul definitiv al hotărârilor judecătorești invocate. La momentul în care a fost depusă cererea de revizuire, în august 2025, sentința din 2011 nu era definitivă, fiind contestată în recurs la Tribunalul Mureș. Reprezentanții juridici ai Romsilva au argumentat că revizuirea ar putea fi admisă doar dacă ambele hotărâri erau definitive la data introducerii cererii. Între timp, situația s-a schimbat: în februarie 2026, Tribunalul Mureș a respins definitiv cererea lui Sturdza, menținând proprietatea statului asupra pădurilor. Astfel, reclamantul trebuie acum să-și fundamenteze cererea de revizuire pe două hotărâri definitive.

Regia Națională a Pădurilor Romsilva a solicitat ÎCCJ să respingă cererea de revizuire, argumentând că aceasta este tardivă, inadmisibilă și, în subsidiar, nefondată.

Un expert în retrocedări forestiere, fost angajat al instituției, a explicat că demersul lui Sturdza ar putea să provină dintr-o interpretare extinsă a unei decizii anterioare. „Se invocă o hotărâre din 2009 privind retrocedarea castelului Comănești, iar prin extrapolare se solicită și terenurile forestiere și agricole din Palanca și Comănești”, a declarat expertul. El a subliniat că solicitarea nu respectă cadrul legal aplicabil terenurilor, deoarece „nu există referiri la elementele esențiale prevăzute de legislația fondului funciar – autorul deposedării, suprafața deținută, amplasamentul. Retrocedarea castelului s-a desfășurat în baza unei legi, iar terenurile sunt supuse altor acte normative și proceduri distincte.”

Cererea de recuzare formulată în acest context a fost respinsă, iar instanța este în proces de pronunțare asupra excepțiilor ridicate de Romsilva. Un nou termen urmează să fie stabilit. Miza acestui proces rămâne considerabilă: zeci de mii de hectare de pădure din județul Bacău, într-unul dintre cele mai complexe și controversate dosare de retrocedare din România.

Perspectivă locală

Pentru locuitorii din Bacău, aceste litigii interminabile privind pădurile reprezintă o sursă constantă de frustrare. De ani de zile, incertitudinea care învăluie proprietatea și administrarea fondului forestier afectează nu doar mediul, ci și comunitățile care depind de resursele locale. Este o poveste recurentă, în care interesele private par să prelungească la nesfârșit procese esențiale pentru patrimoniul public. Un sfat util pentru cetățeni ar fi să rămână informați prin surse credibile și să susțină inițiativele care militează pentru protejarea pădurilor, având în vedere impactul direct asupra calității vieții și a ecosistemului local.